JUSTIFICAREA DATORITĂ UNUI IMPEDIMENT (FORŢĂ
MAJORĂ).
Neexecutarea obligației de o parte contractuală, în întregime sau în parte, este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului şi dacă partea nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depăşească impedimentul ori consecinţele acestuia.
În cazul în care impedimentul justificator este doar temporar, justificarea produce efecte pe durata existenţei impedimentului. Totuşi, dacă întîrzierea capătă trăsăturile neexecutării esenţiale, creditorul poate să recurgă la mijloacele juridice de apărare întemeiate pe o asemenea neexecutare.
Partea contractuală care se află sub acțiunea impedimentului are obligaţia de a înștiința partea opusă despre impediment şi efectele lui asupra capacităţii de a executa, într-un termen rezonabil după ce a cunoscut sau trebuia să cunoască aceste circumstanţe, însă în orice caz cel mult în 10 zile calendaristice.
Cu toate acestea, impedimentul nu eliberează partea contractuală de a-şi îndeplini obligațiunile asumate conform Contractului în acea parte, în care aceasta este posibil în circumstanțele menționate.
În cazul în care impedimentul va continua să acționeze mai mult de 90 (nouăzeci) de zile calendaristice consecutive, fiecare parte este în drept să ceară rezilierea prezentului Contract în mod unilateral.